Mulțumesc Evei pentru această idee drăguță! Sunt sigură că fanilor o să le placă un sneak-peak în a doua carte 🙂
Indiferent dacă le era teamă de dragoni sau nu, valahii îi respectau și se îmbulzeau să îi vadă, în special dacă era într-un mediu bine organizat. Era o raritate ca un plebeu să vadă un de-foc, aceștia fiind mai degrabă utilizați în armată. Zicala veche era: „Dacă vezi botul unui de-foc, o să-i vezi în curând și burta”.
Cu ocazia Zilelor lui Martie, sătenii din Înghețul-Codrului înfruntară nămeții ca să vadă parada dragonilor la SanteVel. La amiază, spectatorii se adunară pe metereze și pe gardul de piatră și așteptară reprezentația reptilelor înaripate de pe terenul de sport. Printre ei se aflau și membrii Comisiei de Examinare, toți având carnețelele de luat notițe scoase. Lângă ei se furișă Alfred, care împrăștie pioneze la picioarele lui Pelfid, dorind să se răzbune.
Pentru că erau frații a două vedete de la SanteVel, Iustinian și Mădălina primiră locuri în primul rând, adică pe banca…
View original post 391 more words
