Ultima Revoluție și Marea Unire Valahă

O secetă lungă a devastat Șemplakul și Imcipiul timp de 2 ani de zile. Aceasta a declanșat Revoluția, ținuturile valahe căzând rând pe rând alături de viconții lor. Ce a rezultat a fost Valahia Unită, primul stat unitar valah, condus de un singur rege.

Povestea începe așa…

CĂDEREA ȘEMPLAKULUI-7332

În primăvara anului 7332, înfometați și ajunși la limită răbdării, țăranii din Șemplak s-au organizat și au pornit mici revolte în fiecare colțisor al ținutului. Aceștia erau nemulțumiți de modul în care vicontele Mithral se ocupase de situație.

Un tânăr țăran isteț pe numele de Mihai Herat, susținut de alți revoluționari, a început să țină discursuri populiste și anti-verența, strângând tot mai mulți simpatizanți. Acesta a cerut reforme care să permită relaționarea mai rapidă și mai ușoară cu alte ținuturi valahe, care nu prea au putut sau nu au vrut să ajute Șemplakul în perioada sa neagră. Revoluționarii l-au aplaudat și l-au numit liderul lor. La începutul toamnei, țăranii s-au strâns cu furci și topoare la porțile Iscăi, capitala ținutului, și au cerut vicontelui să iasă la negocieri cu Herat.

Fidel Mischin, un tânăr Zburător , impresionat de liderul revoluționarilor și convins de planurile de schimbare ale acestuia, i-a propus să îl ajute în timpul întâlnirii cu vicontele și cu boierii, sfătuitorii săi. Herat o fi având ambiție, însă era analfabet și nu înțelegea limbajul erudiților. Mischin, pe de altă parte, era absolvent al academiei SanteVel, deci foarte capabil să îl asiste în timpul negocierilor.

Vicontele Mithral fu indignat de faptul că un țăran și un Zburător, doi valahi care trebuiau să îi fie supuși, vroiau să îl tragă la răspundere pentru foametea prin care trecuse ținutul său. Acesta a refuzat toate propunerile și i-a întemnițat.

La auzul acestei vești, revoluționarii, înfuriați, au spart porțile Iscăi și au intrat în cetate. Zburătorii și gărzile nu le-au putut face față, astfel Isca a fost trecută prin foc și pâră.

De frică, vicontele și familia sa s-au refugiat în Imcipi, lăsând tronul gol. În urmă a rămas Valerian Elșenco, primul văr al vicontelui. Acesta i-a eliberat pe Herat și pe Mischin și astfel a început un nou set de negocieri cu boierii.

Din punct de vedere economic s-au realizat tratate cu ținutul Nem, care aprobă transferul contra cost a tone de alimente Șemplakului, cât să le ajungă câteva luni. Plata a fost făcută din visteria cetății, bani de care nu voise să se atingă vicontele Mithral. Alte contracte au fost făcute cu Imperiul Mezantin și cu Țiharhul-de-Sus.

Un alt punct al discuțiilor fu alegerea unui nou conducător al ținutului, însă nu s-a ajuns nici până în iarnă la comun acord. Boierii nu voaiu să îl susțină pe Herat dar nici nu dorea vreounul dintre ei să preia puterea, de frica vicontelui care s-ar fi putut răzbuna pe ei. Așa că Mischin, știind că revoluționarii încă stăpâneau cetatea, li s-a adresat și a încins spiritele:

Dacă dintre boierii voștri nu vrea niciunul să vă scoată din sărăcie, atunci să-l lăsăm pe cel care ne-a ajutat până acum să-și termine treaba!

Cu aplauze și urale fu făcut astfel Mihai Herat șef peste deciziile ținutului, primind titlul de duce de Șemplak. Fidel Mischin a devinit oficial mână sa dreaptă.

ALIANȚA VALAHĂ CU NEM-7333

Alexia Kat, fiul vicontelui de Nem, a condus toate discuțiile cu Șemplakul, mai exact cu Mihai Herat. Alexia a dezvoltat un respect nemaiîntâlnit față de țăran, pe care îl considera un vizionar. Herat i-a propus o uniune oficială pe care fiul vicontelui a acceptat-o, însă numai după moartea vicontelui bătrân în primăvară. Astfel s-a încheiat Alianța Valaha între Șemplak și Nem, conducerea fiindu-i încredințată lui Mihai Herat, care a devenit Arhiduce de Alianță, capitala mutându-se la Isca. Alexia Kat a renunțat la puterea sa și a luat titlul de conte de Nem.

Șemplak s-a restabilizat iar țăranii au revenit să lucreze pământurile lor cu speranța că primăvara și vara aceea aveau să fie propice culturilor.

CĂDEREA IMCIPIULUI-7334

Văzând cât de bine le mergea vecinilor din vest, țăranii din Imcipi au început revoltele lor, strângându-se cu mic cu mare în fața moșiilor boierilor ce le reprezentau zona. Boierii, la rândul lor, au prezentat cererile poporului vicontelui Lăpușneanu. Pe timpul secetei acesta primise ajutor pentru ținutul său de la Menuit și Regalo, de aceea nu dorea să negocieze cu vestul. Lăpușneanu l-a numit pe Kat un trădător al sângelui viconților și nu voi să îl recunoască pe Herat ca egalul său. Având impresia că boierii săi nu îi împărtășeau părerile, îi omoară aproape pe toți. Vicontele a fost otrăvit la rândul său chiar de propria familie, înainte să dezlanțuiască furia dragonilor pe norod.

Din păcate, uciderea boierilor a întors poporul împotriva familiei Lăpușneanu. Mulțimea îl voia că domnitor pe cel care salvase Șemplakul. Bogdan, tânărul viconte, nu a vrut să conducă dacă nu era iubit așa că a cedat puterea după câteva luni Alianței Valahe și a pleacat în exil cu restul rudelor sale.

Mihai Herat a devenit astfel arhiduce peste trei ținuturi.

ANEXAREA ȚIHARHURILOR ȘI FORMAREA UNIUNII VALAHE-7335

Alianța Valahă a început tratative de colaborare economică cu Regalo și cele două Menuituri, însă celelalte trei ținuturi aveau atunci probleme la granițe, unde disputau sate cu alte țări. Tratativele s-au sistat.

Regalo și Țiharhul-de-Jos erau de partea țării Dricției în războiul împotrivă Imperiul Mezantin pe frontul de est. În luptele cu ani în urmă au fost uciși ambii fii ai vicontelui Țiharhului-de-Jos. Vicontesa a înnebunit când a aflat de soarta copiilor ei. Vicontele Cantemir, bătrân și bolnav, a murit și el la rândul său în 7335. Tronul a rămas liber.

Vicontele Hodornic al Țiharhului-de-Sus a profitat de instabilitatea politică a ținutului vecin și s-a autodeclarat stăpân peste ambele Țiharhuri. Acest lucru a stârnit proteste în Țiharhul-de-Jos, țăranii nemulțumiți îndreptându-se spre Caffurinno să ceară socoteală lui Hodornic. În final, acesta a fost asasinat de un Zburător loial Cantemirilor chiar în ziua când voia să facă oficială preluarea puterii. Fiul lui Hodornic a fost acuzat și el de greșeala tatălui său și a fost exilat.

Astfel popoarele celor două Țiharhuri erau unul împotriva celuilalt. Reprezentanții Alianței Valahe s-au întrunit cu viconții Menuitului, cel al Regaloului și cel al Aquinoxului. Pentru că popoarele ambelor Țiharhuri nu doreau alți viconți, toți au căzut de comun acord, având în vedere cât de bine pusese pe picioare economia Alianței, ca Mihai Herat să preia conducerea. Poporul a jubilat iar Alianța și-a schimbat numele în Uniunea Valahă.

Unirea Menuitului-7336

Uniunea Valahă a devenit o țară amenințătoare pentru restul ținuturilor valahe. A început să se împrăștie o dorință de unire completă. Țăranii de peste simpatizau cu Mihai Herat, el făcând parte inițial din pătura lor socială.

În Regalo, vicontele Wilhelm a închis granițele cu Uniunea Valahă, dorind să oprească posibili revoluționari să pornească revolte și în ținutul său. Oricine întreprindea acțiuni împotriva vicontelui era încarcerat în Torun. Porțile Mernei s-au închis iar controlul celor ce intrau și ieșeau a devenit din ce în ce mai strict. Prevăzător, Wilhelm a încheiat o înțelegere cu Mihai Herat, în care cerea Uniunii să nu susțină evetualele revolte din Regalo. Forțele de ordine au intimidat populația.

Pe de cealaltă parte, în Menuitul-de-Sud , vicontele Devian l-a primit cu brațele deschise pe Mihai Herat si au început să încheie parteneriate economice între țările lor. Mihai a bătut apropoul unei uniri, ce ar fi însemnat stabilitate pentru toți, însă Devian a ignorat orice încercare de începe o discuție în acest sens.

La masa de negocieri a fost invitat și vicontele Napur, conducătorul Menuitului-de-Nord. Observând cum stătea situația, acesta a anunțat că nu mai dorea să participe activ la jocurile politice și a cedat puterea vicontelui Devian, realizându-se astfel unirea celor două Menuituri. Unirea a calmat pe moment spiritele în rândul țăranilor menuiteni.

ANEXAREA AQUINOXULUI -7336

Aquinoxul este un ținut mic însă foarte bogat, datorită centrelor comerciale de la malul mării. Vicontele Chiriac voia să se bucure de piața de desfacere amplă a Uniunii Valahe, așa că a realizat numeroase negocieri cu echipa lui Mihai Herat. Acesta nu voia însă să renunțe la putere, așa că refuză o eventuală unire. Difuz au început și în Aquinox revolte iar vicontele, depășit de situație, a abdicat panicat și a fugit cu ce bogății a putut lua în Orient. Puterea a fost preluată de către vărul său, pe nume tot Chiriac, care a încheiat aderarea ținutului la Uniune cu condiția să primească titlul de arhiduce de Aquinox.

Totuși, Aquinoxul era despărțit geografic de restul Uniunii Valahe. Rebelii au început să stârnească revolte la granițele cu Menuit și Regalo, cerând cu patimă Marea Unire.

RĂZBOIUL DE ÎNTREGIRE ȘI ANEXAREA SÂNGEROASĂ A MENUITULUI ȘI REGALOULUI-7337

Încetul cu încetul, începând din zona muntoasă și coborând spre câmpie, satele din Regalo au declarat solidaritatea lor față de Uniunea Valahă.

Vicontele Regaloului l-a acuzat pe Herat că și-a încălcat pactul și că îi vrea tronul. De asemenea l-a făcut pe Chiriac trădător de Aquinox și inamic de Regalo. Vicontele Menuitului a fost de aceași părere.

La granițele cu Aquinox, Regalo și Menuit, soldații au încercat să înnăbușească revoltele. S-au bătut valahi cu valahi. A fost măcel.

În Merna a fost declarată stare de asediu, s-au ridicat globurile de cristal anti-dragoni și vicontele Wilhelm a cerut ajutor chiar și din partea altor țări, dorind să declare război Uniunii Valahe.

Aflând acestea, lideri mai mici revoluționari au răspândit prin Menuit și Regalo următoarele sloganuri:

Valahii omoară valahi pentru interesele viconților hapsâni! Dacă poporul vrea unire, să lăsăm poporul să se unească! Viconții trebuie detronați pentru binele valahilor!

Revoltele au luat amploare. De frică, vicontele Devian și familia au fugit din calea revoluționarilor. Puterea a fost preluată de către Șeful Zburătorilor din Menuit, care a început de-îndată negocierile pentru pace cu Uniunea Valahă. Revoltele au încetat în Menuit și Aquinox.

Pe 21 Mai 7337, revoluționarii au spart ușile Mernei și au invadat capitala. De nervi și frică, vicontele Wilhelm s-a sinucis. Familia sa a fost întemnițată și ulterior trimisă în exil. Mihai Herat a urcat pe tronul Mernei devenit primul rege pentru toți valahii.

Astfel s-a format Valahia Unită.

Povestea nu s-a încheiat….

În noaptea de 21 Mai , un grup restrâns de revoluționari s-au furișat pe moșia Napurilor, dorind să scape Valahia de ultimul viconte. Castelul a fost incendiat iar întreaga familie a fost masacrată. Cel putin așa credeau cu toții…

Citiți cum arată vechiul castel după 10 ani în primul volum VVP, Lumina lui Trodheim.

Povestea de abia începe…

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s